Atunci când lucrați cu alții este bine să știți că există cinci stiluri de lucru distincte, cunoscute și sub denumirea de “determinanți”. Determinanții apar în afara conștiinței noastre. Sunt încercări subconștiente ale noastre de a ne comporta în moduri care aduc recunoaștere din partea celorlalți.
Există cinci determinanți, așa cum au fost descriși de Julie Hay în cartea “Working it Out at Work: understanding attitudes and building relationships“.
1. Grăbește-te
“Grăbiții” (Hurry Ups) lucrează pentru a face lucrurile rapid și eficient în cel mai scurt timp posibil. Punctul lor forte stă în cantitatea pe care o pot oferi. De obicei, ei respectă termenele de finalizare a sarcinilor trasate și lucrează bine chiar și în condiții de stress. Motivația lor fundamentală este să facă totul cât mai repede posibil și se simt bine dacă îndeplinesc sarcinile în cel mai scurt timp posibil.
În general, vorbesc repede (folosind expresii precum: “Hai, repede!”, “Hai, continuă!”, “Grăbiți-vă!” și “Nu pierdeți timpul!”) și, de obicei, pot face mai multe lucruri deodată.
Comportamentul non-verbal afișat de “grăbiți” include bătutul din picior ca semn de nerăbdare, bătutul darabanei pe masă cu degetele și verificarea sistematică a ceasului. Se simt inconfortabil atunci când au prea mult timp liber la dispoziție, când trebuie să tacă și când nu au nimic de făcut.
Atunci când faceți coaching cu un “grăbit” trebuie să știți că poate deveni frustrat în etapele de planificare și de reflecție ale procesului și că ar putea dori să vadă îmbunătățiri imediate ale performanței proprii. În planificarea procesului de coaching nu puteți evita aceste etape, însă va trebui să oferiți un sprijin suplimentar pentru a-l ajuta să finalizeze întregul proces. Alte sfaturi utile pe care să le aplici cu ei includ:
- Lăudă-i pentru eficiența lor;
- Bucură-te de spontaneitatea lor;
- Nu te lăsa intimidat(ă) de energia, entuziasmul sau izbucnirea lor, dar ia în considerare aceste trăsături și discută despre ele;
- Nu le lăuda/susține graba sau capacitatea de a putea face mai multe lucruri deodată;
- Încurajează-i să-și aloce timp pentru sesiunile de coaching și mulțumește-le pentru implicarea și timpul petrecut în procesul de coaching.
2. Străduiește-te din greu
“Exploratorii” (Try Hards) manifestă determinare și entuziasm în munca lor. Stilul lor de lucru constă în a depune toate eforturile pentru îndeplinirea sarcină. Atunci când sunt implicați în proiecte, sunt recunoscuți pentru ușurința cu care văd imaginea de ansamblu și pentru modul în care analizează toate posibilitățile într-un mod foarte detaliat. Cu toate acestea, ei își pot pierde interesul în sarcina dată sau în proiectul respectiv deoarece le place mai mult să încerce decât să reușească.
În limbajul lor vor folosi cuvinte sau expresii precum: “Hai să încercăm asta“, “Aceasta este o abordare sau o idee mai bună“, “Ai putea să …“.“Exploratorii” pot pune atât de multe întrebări încât, uneori, interlocutorul nu mai știe la care întrebare să răspundă mai întâi. În schimb, atunci când li se pun întrebări, “exploratorii” au tendința de a se eschiva, de a evita răspunsul direct sau de a răspunde la o altă întrebare decât cea pusă.
Comportamentul lor non-verbal include o expresia nedumerită sau încruntată, manifestări de nerăbdare și pumnii strânși. Suferă dacă sunt criticați pentru că nu se îngrijesc de proiectul respectiv sau dacă li se reproșează că sunt iresponsabili. Cea mai mare ofensă adusă unui “explorator” este să-i spui: “Nu te străduiești destul“, “Nici măcar nu vrei să încerci” sau “Nu te zbați suficient de mult“.
Atunci când faceți coaching cu un “explorator” ajutați-l să-și clarifice obiectivele și direcția, și încurajați-l să se concentreze asupra ducerii la bun sfârșit a activităților. Nu-i lăsați niciodată să se abată de la ceea ce s-au angajat să facă. Nu le laudați încercarea, laudați-le finalizarea. Dacă este foarte competitiv, ignorați-l. Nu vă lasați atras în discuții sau certuri care se concentrează pe comparații.
3. Fii puternic
“Puternicii” (Be Strongs) sunt persoane care rămân calme în situații tensionate sau stresante. Fac față cu brio oricărei presiuni. Sunt autosuficienți și orientați spre sarcină. Se simt plini de energie atunci când pot să facă față provocărilor și își păstrează calmul și logica atunci când toți cei din jurul lor intră în panică. “Puternicii” sunt considerați a fi lucrători constanți și pe care te poți baza, cu un puternic simț al datoriei și cu o capacitatea de a se detașa de emoții care îi ajută să facă față celor mai neplăcute sarcini. Nu le place să-și recunoască slăbiciunile/punctele slabe. De cele mai multe ori consideră eșecul ca o slăbiciune. Tind mai degrabă să se supraîncărce cu sarcini decât să admită că nu sunt capabili să facă față. Pot fi extrem de critici în privința deficiențelor lor, dar a cere ajutorul cuiva poate fi considerat o slăbiciune.
Limbajul verbal include expresii precum: “Ceea ce trebuie făcut aici constă în …“,”Lasă c-o rezolv eu“și”Voi sta azi peste program pentru ca să-l termin“. “Puternicilor” le este dificil să ceară ajutor, prin urmare s-ar putea ca procesul de coaching în sine să nu li se pară o idee bună.
Comportamentul non-verbal include o expresie neutră a feței și rigidă a corpului (pentru că încearcă să ascundă orice dovadă de sentimente sau emoții care, în viziunea lor, sunt considerate slăbiciuni), tonul liniar al vocii, gesturi de netezire a hainelor și un comportament distant. “Puternicii” suferă atunci când sunt respinși/ignorați/izolați de ceilalți, atunci când sunt obligați să spună ceea ce simt și să-și expună slăbiciunile.
Coaching-ul cu un “puternic” poate fi extrem de provocator, mai ales daca stilul tău de lucru este profund diferit de cel al unui “puternic”. Iată câteva lucruri pe care le puteți face atunci când lucrați cu un “puternic”:
- Fii mai degrabă factual decât exuberant, expansiv sau emoțional.
- Laudă-i pentru atenție, respect și bunătate deoarece cei din jurul lor adesea nu o fac.
- Încurajează-i să delege și să preia o cantitate realistă de sarcini.
- Nu-i obliga să-și manifeste vulnerabilitatea, dar încurajează-i să-și exprime sentimentele și să fie mai deschiși.
- Nu țipa la ei pentru că se vor închide și mai mult în propria persoană.
- Atunci când planificați acțiunile cu un “puternic”, menționați exact ce implică fiecare sarcină, astfel încât ei să facă doar ceea ce se așteaptă de la ei (și nu altceva sau ceva în plus).
4. Fii perfect
Motto-ul “perfecționiștilor” (Be Perfects) este: “Dacă ceva merită să fie făcut, atunci merită să fie făcut bine”. “Perfecționiștii” (Be Perfects) sunt opusul “grăbiților” (Hurry Ups). “Perfecționiștii” tind spre perfecțiune și excelență – din prima și fără erori. Ei verifică faptele și detaliile, planifică în avans și sunt persoane organizate. Uneori, tendința lor spre perfecțiune îi poate duce la depășirea termenele limită deoarece, de exemplu, trebuie să se asigure că nu există greșeli sau trebuie să facă modificări minore la aspectul lucrării pe care le-ați dat-o pentru a fi perfectă. Ei au așteptări mari și nu-i poți convinge în nici un fel că un standard mai scăzut este la fel de adecvat și la fel de acceptabil pentru ceea ce au de făcut.
Ei fac declarații precum “Așa e“, “Exact“, “Perfect“, “Evident“, “E ceva ce lipsește aici” și “De fapt …“.
Comportamentul non-verbal include strânsul din buze, o ținută frumoasă și asortată, un ton controlat și manifestări obsesiv-compulsive. Temerea lor cea mai mare o reprezintă orice factor care poate duce la pierdea controlului cum ar fi: colegi cu standarde mult mai scăzute, comportamente ilogice, manifestări exagerate ale emoțiilor/ sentimentelor sau eșecul în atingerea obiectivelor.
Dacă la sesiunile de coaching dați de un “perfecționist”, atunci este important să fiți punctual și să respectați înțelegerile pe care le-ați făcut cu el. Setați standarde de performanță mai degrabă pragmatice decât perfecte, și lucrați întotdeauna cu fapte și mai puțin cu emoții. Dacă trebuie să îl confruntați, faceți-o delicat și ferm și, dacă aveți o opinie diferită, exprimați-vă ideile cu convingere. Explorați cu el consecințele “mai puțin decât perfectului” și explicați-i că nu este nici o problemă dacă greșește.
5. Mulțumește-i pe oameni
“Plăcuții” (Please People) sunt oameni de echipă cărora le place să fie în compania oamenilor. Scopul lor este să îi mulțumească pe ceilalți fără a cere nimic în schimb, să descopere ceea ce își doresc ceilalți pentru ca apoi să le ofere acele lucruri/servicii. Sunt persoane înțelegătoare și empatice, și doresc să creeze armonie în jurul lor. Petrec mult timp zâmbind și dând din cap oamenilor pentru a-și arate acordul față de ideile lor. Nu se supără dacă oamenii îi întrerup atunci când vorbesc, însă dacă sunt criticați de alții, tind să o ia personal și se necăjesc. Evită să pună întrebări deoarece cred că ar trebui să știe cumva răspunsul.
De obicei folosesc expresii precum: “Pe bune“, “M-am gândit că ai vrea să …”, “E bine dacă fac asta?“. Le este greu să spună “Nu”.
Comportamentul lor non-verbal include o mulțime de zâmbete, permisiunea de a fi întrerupți și ascultare activă. “Plăcuții” nu se simt bine atunci când sunt ignorați și/sau criticați.
În cazul în care la coaching aveți “plăcuți”, încurajați-i să se raporteze la propriile nevoi și întrebați-i ce doresc să obțină din acest proces. Fiți atent să nu transforme programul de coaching într-un exercițiu de a vă menține pe dvs. fericit și de a spune ceea ce vreți să auziți. Aveți grijă să nu vă exprimați propriile dorințe și mențineți discuția pe rezolvarea problemelor lor. Atunci când oferiți feedback, comentariile trebuie să fie foarte pozitive (pentru a fi însușite) și nu le exprimați sub forma de critici.
================================================================================
Atunci când nu se află sub stres, acești determinanți apar ca puncte forte si sunt evidențiate caracteristicile pozitive ale acestora. Persoanele care nu sunt supuse stresului nu simt nevoia de a obține recunoaștere din partea celorlalți.
Însă atunci când nivelul de stres este ridicat, caracteristicile negative ale determinanților apar mai evidente deoarece indivizii încearcă să devină mai mult din ceea ce cred ei că ar trebui să fie. În această situație, determinantul preia controlul.
Rolul coach-ului constă în crearea unei atmosfere care să ducă la reducerea stresului angajatului și la încurajarea acestuia de a accentua caracteristicile pozitive ale determinanților.
Voi în ce tipar comportamental vă regăsiți?
0 Comments