Infidelitatea este principala cauză care determină partenerii unui cuplu să se întrebe dacă mai pot rămâne împreună. Toate persoanele care se confruntă cu această problemă se simt devastate emoțional, își pierd, în primul rând, încrederea în partener, apoi și în ele însele. Aventurile amoroase sunt un simptom al îmbolnăvirii cuplului și, în general, apar ca urmare a refuzului sau a imposibilității partenerilor de a identifica și gestiona problemele relaționale. În loc să priviți infidelitatea ca pe o rană nevindecabilă, încercați să-i înțelegeți aspectele complexe (pierderea încrederii, cauzele trădării, tipologia aventurilor amoroase, consecințele).
MuIți oameni își imaginează că o aventură amoroasă reprezintă o atracție întâmplătoare față de o persoană care pare fermecătoare și interesantă. Alții ar spune că toate aventurile sunt legate de sex.
Dar, pentru majoritatea, motivele apariției aventurilor sunt mult mai complexe decât cele descrise mai sus, fiind în același timp unice pentru fiecare cuplu.
Înșelarea încrederii cuiva reprezintă o trădare. Nu este numai o trădare a unei persoane, ci și a unui amestec de speranțe, visuri și așteptări pe care le avea persoana respectivă.
Să zicem că împrumutați pe cineva cu bani și persoana în cauza refuză să vi-i restituie. Acest lucru va duce la ruinarea planurilor dvs. de viitor privind utilizarea banilor și la distrugerea relației dintre dvs. și datornic.
Cu aventurile amoroase se întâmplă exact la fel. Dacă dvs. sunteți persoana care descoperă aventura, veți simți probabil furie atât față de actul în sine, cât și datorită pierderii a ceea ce ar fi putut însemna pe viitor relația respectivă.
Este ca și cum o construcție la care lucrați cu migală și dăruire începe să se prăbușească în jurul dvs.
În momentul descoperirii, s-ar putea să vă simțiți șocați și triști, furioși și confuzi. Mai târziu, s-ar putea să simțiți dorința de răzbunare, sentimente de vinovăție, să doriți ca lucrurile să fie iarăși ca înainte, dar și rușinea și jena pentru că acest lucru vi s-a întâmplat dvs. Dar probabil ca nu veți fi capabil(ă) să înțelegeți imediat de ce a apărut aventura.
În acest moment, s-ar putea să va întrebați:
De ce noi, atât ca persoane, cât și la nivel de comunitate, acordăm o importanță atât de mare fidelității?
Există unele comunități care nu cred în fidelitatea absolută față de o singură persoană. De exemplu, anumite comunități africane consideră că este normal să ai mai multe neveste, iar mormonii din anumite regiuni ale Americii de Nord încă mai practică poligamia, iar islamul este o religie care aprobă ca un bărbat să aibă mai multe soții. Prin comparație, practica de a avea mai mulți soți este relativ mai puțin frecventă.
Atunci când clienții mei aduc în discuție aventurile extraconjugale, mai de fiecare dată spun ceva de genul:
“Totul ar fi fost perfect dacă nu ar fi fost aventura pe care celălalt a avut-o”.
Ei tind să confunde aventura cu cauza problemei.
De fapt, cele mai multe aventuri sunt de fapt simptome și nu cauze ale problemei.
E ca și cum ai fi spectatorul unei piese în trei acte și, spre sfârșitul celui de-al III-lea act, pe scenă apare un actor care ține un discurs în care explică drama pe care ai urmărit-o pâna atunci. În același fel funcționează și aventurile.
Adesea aventurile apar după ce relația s-a confruntat cu probleme o anumită perioadă de timp.
Acestea pot fi evidente pentru cuplu sau pot fi atât de bine ascunse încât aventura să pară picată din cer. AventuriIe amoroase, asemenea actorului din actul al III-lea, arată foarte clar, într-o maniera dureroasă, că există o problema în relația de cuplu. Deși fiecare aventură este unică pentru un anume cuplu, apar adesea teme comune prin care acestea pot fi descrise.
Există mai multe tipuri de aventuri, în funcție de mobilul de la care se dezvoltă și de modul de comportament al persoanelor implicate. Astfel putem să vorbim despre:
- AVENTURA DE TIP “BAGĂ-MĂ ÎN SEAMĂ!”
- AVENTURA DE “EVADARE”
- AVENTURA DE “EVITARE”
- AVENTURA “EXPERIMENTALĂ”
- AVENTURA DE TIP “PROPTEA” sau DE “SPRIJIN”
- AVENTURA DE “RĂZBUNARE”
După ce veți citi despre diversele tipuri de aventuri, ați putea spune:
“Aventura pe care am avut-o eu (sau de care am cunoștință) nu se potrivește cu nici unul dintre modelele de mai sus“.
Fiecare aventură este, evident, particulară, însă se prea poate ca aventura în care ați fost (sau de care ați auzit) să preia elemente din mai multe dintre modelele descrise mai sus.
De exemplu, o aventură “experimentală” poate conduce la o aventură de “evadare” dacă partenerul simte ca experimentul îi dezvăluie probleme mult mai mari decât s-ar fi gândit că o să întrevadă la început.
O aventură de “răzbunare” poate, de asemenea, să devină o aventură de “evitare” din cauza faptului că dorința de răzbunare poate să-l conduca pe partener spre dezvoltarea unei neîncrederi profunde în celălalt. Acesta ar putea fi și motivul pentru care simte că partenerul merită să fie înșelat, din cauza durerii pe care a cauzat-o, ajungându-se, în cele din urmă, la sfârșitul relației.
La analiza aventurii cu care ați avut de-a face este bine să folosiți diversele tipologii de mai sus pentru a înțelege de ce a apărut aventura și cum a luat aceasta amploare după ce a început.
Acest lucru vă va ajuta să înțelegeți rolul aventurii în relația dumneavoastră sau în relația celor pe care îi știți implicați în astfel de aventuri.
Trebuie să rețineți că aventurile rareori reprezintă moduri simple de rezolvare a unor situații complexe, înrădăcinate de-a lungul multor ani într-o relație de cuplu.
Aventurile nu sunt soluții, chiar dacă ați fi tentați să le priviți în această lumină. Ele aduc întotdeauna complicații unei situații deja complicate și au potențialul de a răni într-o mare măsura o familie sau un partener.
0 Comments