CARE ESTE LEGĂTURA ÎNTRE EMOȚIILE NEREZOLVATE CAPTIVE, GÂNDURI ȘI VIBRAȚII?

În articolele: Cum ne influențează emoțiile nerezolvate captive? și Cum identific dacă am emoţii nerezolvate captive? am arătat că aceste emoții sunt stocate în zona subconștientă, comportându-se ca un balast dacă nu sunt îndepărtate la tip. Însă nu trebuie să uităm că tot ceea ce există în Univers este alcătuit din energie, care se poate manifesta într-o formă fizică sau poate rămâne invizibilă. Manifestările acestor energii depind de frecvenţa lor de vibraţie. La nivel elementar, tot ceea ce există este alcătuit din acelaşi material: energia. Nu numai că eşti alcătuit(ă) tu însuţi/însăți din energie, dar chiar în momentul de faţă prin tine trec şi alte forme de energie. Printre formele invizibile ale energiei se numără undele radio, razele X, cele infraroşii, gândurile şi emoţiile noastre.

Noi suntem ca nişte peştişori care înoată într-un ocean de energie. Energia este materialul din care sunt alcătuite toate lucrurile şi care umple întregul spaţiu.

Noi putem simţi energia manifestată sub forma emoţiilor noastre, iar dacă energiile emoţionale negative devin captive în corpul nostru, ele pot produce efecte foarte dăunătoare.

Emoţiile nerezolvate captive sunt alcătuite din energie, la fel ca şi corpul nostru şi tot ceea ce există în Univers.

De unde vin emoţiile noastre

Cu mii de ani în urmă, medicii din antichitate au observat cu mare atenţie corpul uman şi au descoperit că oamenii care se lasă dominaţi de anumite emoţii fac boli fizice corespondente.

• Spre exemplu, cei care se lasă guvernaţi de mânie se îmbolnăvesc adeseori de ficat şi au probleme cu vezica biliară.
• Cei care îşi petrec foarte mult timp simţind durerea provocată de pierderea unei persoane dragi au probleme cu plămânii sau cu coloana vertebrală.
• Cei care se tem au probleme cu rinichii sau cu vezica urinară.

Observatorii din trecut au stabilit anumite corelaţii între emoţiile experimentate şi diferitele organe ale corpului, ajungând la concluzia că organele sunt cele care emit emoţiile percepute de oameni.

Cu alte cuvinte, dacă percepi o stare de teamă, energia acesteia este produsă de rinichii sau de vezica ta urinară. Dacă eşti îndurerat, energia durerii sufleteşti este produsă de plămâni sau de coloana vertebrală, şi aşa mai departe.

La ora actuală se ştie că anumite zone cerebrale sunt activate atunci când simţim diferite emoţii şi că există anumite componente biochimice ale emoţiilor. În cartea sa Moleculele emoţiilor, dr. Candace Pert explică pe larg această corespondenţă biochimică a naturii noastre, care este foarte corectă.

Există însă şi o latură energetică a naturii noastre, inclusiv a emoţiilor noastre, care abia începe să fie explorată de ştiinţa modernă. Medicii din antichitate au avut dreptate. Dacă simţi o stare de mânie, aceasta nu este generată în totalitate de creierul tău. În realitate, ea emană din ficatul sau din vezica ta biliară. Dacă te simţi trădat, această emoţie este emanată de inimă sau de intestinul tău subţire.

Până nu demult se credea că mintea şi corpul sunt complet separate şi că nu au nimic de-a face una cu cealaltă. La ora actuală, această diviziune nu mai este atât de clară şi nimeni nu ştie cu precizie unde se termină şi unde începe influenţa minţii sau a corpului.

Întregul tău corp este inteligent, nu doar creierul. Organele tale reprezintă inteligenţe separate care îndeplinesc anumite funcţii şi care produc sentimentele şi emoţiile.

Majoritatea oamenilor nu ştiu şi află cu surprindere că diferitele organe din corpul lor sunt cele care produc emoţiile pe care le simt. Principiul prezintă însă o serie de corelaţii distincte, care nu sunt cunoscute nici măcar de cei mai mulţi dintre medici.

Au ucis-o emoţiile nerezolvate captive pe Dana Reeve?

Cu toţii ne aducem aminte de incidentul tragic care l-a făcut pe actorul Christopher Reeve (cunoscut, mai ales, prin interpretarea rolului lui Superman) să paralizeze. Majoritatea americanilor a fost emoţionată de devoţiunea cu care soţia actorului, Dana, i-a stat alături după producerea tragicului accident, şi s-au simţit şocaţi şi întristaţi când aceasta a murit. La doar zece luni după moartea soţului ei, ea a anunţat că suferă de cancer la plămâni, iar câteva luni mai târziu a murit. Avea 44 de ani.

Dana Reeve nu a fumat niciodată, dar a murit de cancer la plămâni. Medicii convenţionali au afirmat că moartea ei s-a datorat faptului că a fost o fumătoare pasivă.

Interpretarea energetică ne spune cu totul altceva.

Plămânii sunt asociaţi cu durerea sufletească şi orice exces al acestei emoţii conduce automat la crearea unor emoţii captive care afectează de multe ori chiar organul care le-a emis.

Dana avea toate motivele să sufere de durere sufletească, iar aceste emoţii captive, îndeosebi durerea, au fost în mare măsură responsabile pentru moartea ei, dacă nu cumva chiar în totalitate.

Beţivul furios

Un alt exemplu este felul în care îi afectează pe oameni alcoolul.

Ştim cu toţii că foarte mulţi alcoolici mor din cauza unor boli ale ficatului, dar şi faptul că ei se înfurie adeseori atunci când se află sub influenţa alcoolului. Această substanţă este procesată chimic de către ficat, iar o cantitate prea mare de alcool suprastimulează acest organ. Ori de câte ori un organ este suprastimulat, el generează într-o cantitate excesivă emoţia care îi este caracteristică. Ficatul este cel care produce mânia. Aşa se explică de ce alcoolismul conduce de multe ori la violenţă.

Dacă ai un organ bolnav, suprastimulat sau dezechilibrat intr-un fel sau altul, emoţiile care îi corespund devin de regulă mult mai intense.

Emoţiile captive sunt întotdeauna emise de un organ particular, indiferent în ce parte a corpului rămân captive. Spre exemplu, mânia emană din ficat, dar atunci când devine captivă poate fi localizată în orice parte a corpului.

Corelaţiile dintre organe şi emoţii sunt fascinante şi este foarte important să înţelegem cum funcţionează corpul nostru. Din fericire, ele au fost stabilite în antichitate de către terapeuţii energetici de atunci. În medicina chineză această energie este numită Qi sau Chi. În cea ayurvedică indiană, ea este numită Prana. Dezechilibrele la nivelul acestei energii ne afectează profund starea de sănătate fizică şi mentală.

Am putea compara această energie cu electricitatea.

Nimeni nu poate vedea electricitatea, dar toată lumea o poate simţi. Ea nu are miros sau culoare, fiind invizibilă pentru ochiul liber, ceea ce nu o face mai puţin reală. Dacă ţi-ai băgat vreodată degetul într-o priză sau dacă te-ai electrocutat când ai scos pâinea prăjită dintr-un prăjitor electric ştii cu siguranţă la ce mă refer. Chiar dacă nu o putem vedea, electricitatea există cu siguranţă!

Noi ne-am obişnuit să percepem lucrurile în conformitate cu sistemele convingerilor noastre.

Convingerile legate de lumea fizică se formează de la cea mai fragedă vârstă. La şcoală, copilul învaţă că dacă nu se ţine bine de barele din sala de sport va cădea şi se va lovi în mod dureros. Ceea ce nu îşi poate imagina el este faptul că oricât de solide i s-ar părea, atât barele cât şi solul sunt alcătuite din energii aflate în vibraţie. Oricât de mult ne-am dori noi să credem că lumea este aşa cum ne-o imaginăm, Einstein, Tesla şi alţi savanţi au demonstrat că Universul este mult mai complex şi mai minunat decâtcredem noi.

Lumea cuantică

Probabil că eşti familiarizat cu expresia: „Cunosc cutare lucru cum îmi cunosc palma (ca-n palmă).” Problema este: cât de bine îţi cunoşti tu propria palmă? Să analizăm puţin acest lucru. Ochii tăi văd suprafaţa pielii palmei, cu ridurile, amprentele şi firele sale de păr. într-adevăr, tu îţi cunoşti foarte bine palma, dar numai din această perspectivă. Dacă o priveşti însă la microscop, tu nu mai vezi pielea şi ridurile ei, ci te trezeşti în faţa unei planete ciudate, acoperită cu dealuri şi văi.

Dacă măreşti şi mai mult puterea microscopului, astfel încât acesta să mărească suprafaţa pielii de 20.000 de ori, vei vedea o mare de celule. Dacă vei mări şi mai mult imaginea, vei observa moleculele din care sunt alcătuite acestea, apoi atomii, iar în final norii de energie subatomică ce alcătuiesc aceşti atomi: electronii, protonii, neutronii şi celelalte particule subatomice. Deşi continui să ai în faţă propria ta palmă, aceasta nu mai seamănă deloc cu cea pe care o cunoşteai.

Dacă o priveşti cu ajutorul ochilor, palma ta pare solidă. Dacă o apeşi pe nisipul ud, ea va lăsa o amprentă cât se poate de concretă. La un nivel microcosmic, în palma ta există însă foarte mult spaţiu liber. De pildă, spaţiul dintre doi electroni alăturaţi care se rotesc este în proporţie de 99,99999999% gol.

Cu alte cuvinte, mâna ta este în proporţie de 99,99999999% goală! Dacă ai putea elimina întregul spaţiu gol din mâna ta, aceasta ar deveni atât de mică încât ai avea nevoie de un microscop pentru a o putea vedea!

Deşi ar continua să conţină acelaşi număr de atomi şi ar cântări la fel de mult ca acum, ea ar dispărea din faţa ochilor tăi.

Probabil că ai nevoie de puţin timp pentru a înţelege această idee. Palma ta pare solidă, dar în realitate ea este alcătuită dintr-o energie dinamică aflată într-o vibraţie constantă.

La ora actuală, fizicienii au ajuns la concluzia că aşa-zisele „particule subatomice” din care este alcătuit atomul nici măcar nu sunt particule, motiv pentru care preferă să măsoare conţinutul atomului în „unităţi energetice“ pentru a fi mai corecţi.

Gândurile sunt alcătuite din energie

La fel ca orice altceva din Univers, gândurile sunt alcătuite tot din energie. Energia gândurilor nu este limitată. Cu alte cuvinte, gândurile tale nu au un anumit volum şi o anumită localizare, aşa cum se întâmplă cu corpul tău fizic.

Deşi tuturor ne place să credem că gândurile noastre nerostite rămân private şi ascunse în mintea noastră, acest lucru nu este adevărat.

Noi suntem la fel ca o staţie radio care emite în permanenţă energia gândurilor noastre. Această energie umple imensitatea spaţiului, influenţând toate fiinţele în bine sau în rău.

Desigur, puţini sunt cei care chiar reuşesc să citească efectiv gândurile altor oameni, dar cu toţii detectăm într-o măsură mai mare sau mai mică energia acestor gânduri la nivel subconştient.

Dacă doreşti să te convingi, este suficient să priveşti cu atenţie pe cineva de la spate şi vei vedea că în câteva clipe acesta îşi va întoarce capul şi se va uita la tine. Foarte mulţi oameni au trăit această experienţă. Dacă nu ţi s-a întâmplat niciodată, încearc-o. Vei vedea că nu dă niciodată greş!

Suntem cu toţii conectaţi

Adevărul este că marea familie a umanităţii este conectată la nivel energetic.

Atunci când un om suferă şi moare în colţul opus al planetei, noi îi simţim agonia la nivel subconştient şi suntem afectaţi de ea. Tragediile de orice fel sunt percepute global la nivel subconştient şi întreaga lume este afectată de ele. La fel, atunci când în lume se întâmplă ceva minunat, cu toţii ne bucurăm la nivel subtil.

Faptul că suntem cu toţii conectaţi se manifestă adeseori sub forma unor gânduri subtile care trec pragul dintre mintea subconştientă şi cea conştientă, devenind efective.

Se spune că această conexiune energetică este extrem de puternică între mamă şi copilul ei. Într-adevăr, foarte multe mame simt intuitiv atunci când copilul lor are probleme. Nu întâmplător, acest fenomen este numit intuiţie maternă. Cel mai probabil, conexiunea pe care o avem cu toţii cu mama noastră este atât de puternică deoarece există un cordon ombilical spiritual care ne leagă de ea.

Cel mai ilustrativ exemplu pe care îl cunosc referitor ta această conexiune energetică i s-a petrecut uneia dintre clientele mele acum câţiva ani. Într-o seară, aceasta se afla acasă şi se uita la televizor împreună cu soţul ei. Dintr-o dată, ea a început să simtă dureri atroce în corp, care păreau să se deplaseze în mod inexplicabil dintr-o parte în alta a corpului. Violenţa acestui atac subit a fost înspăimântătoare, iar când simptomele au dispărut, femeia s-a simţit uşurată, dar epuizată şi foarte speriată. Nu mai trăise niciodată aşa ceva până atunci şi nu avea nici o idee ce se petrecuse. Încercarea ei de a explica acest atac bizar, dar cumplit de dureros, a uimit pe toată lumea, inclusiv pe medicii la care s-a dus..

Trei zile mai târziu, femeia a primit un telefon de la fiul ei, care lucra în Filipine. Acesta a sunat-o de pe patul de spital şi i-a spus că fusese bătut la sânge de poliţiştii locali cu câteva zile mai înainte. Atunci când cei doi au comparat momentul bătăii primite de fiu cu cel în care au apărut simptomele mamei, au constatat şocaţi că acestea erau identice. După toate aparenţele, mama era suficient de conectată cu fiul ei pentru „a-i simţi literalmente durerea“. Şi mai vorbim de intuiţia maternă!

Gândurile sunt foarte puternice

Gândurile noastre sunt extrem de puternice. Ori de câte ori rostim cu voce tare sau scriem ceea ce gândim, noi ne folosim de energia gândurilor noastre pentru a influenţa lumea din jur.

Tot ceea ce se petrece în viaţa noastră se datorează gândurilor, convingerilor şi intenţiilor noastre.

Oamenii de ştiinţă au conceput experimente de laborator care au demonstrat în mod repetat că:

Gândurile pot influenţa direct rata de creştere a plantelor, ciupercilor şi bacteriilor.

William Tiller, fizician la Universitatea Stanford, a arătat că gândurile pot influenţa chiar şi instrumentele electronice.

Studiile ştiinţifice au arătat că atunci când energia gândurilor este direcţionată în mod intenţionat, ea poate influenţa o altă persoană, indiferent dacă aceasta se află în imediata apropiere sau la mare distanţă.

Spre exemplu, dacă persoana care se concentrează se foloseşte de imagini mentale relaxante sau active, ea poate induce o senzaţie de calm sau de anxietate unei persoane-ţintă. Efectul este atât de concret încât poate fi măsurat în laborator prin răspunsul galvanic al pielii, o metodă extrem de sensibilă de măsurare a schimbărilor electrice la nivelul pielii.

În aceste condiţii, îţi poţi imagina cu uşurinţă în ce fel te afectează pe tine propriile tale gânduri.

Mintea tuturor oamenilor rulează în permanenţă un monolog interior. Tu ce îţi spui?

Foarte mulţi oameni se critică singuri de mult mai multe ori decât se laudă. Dacă te încadrezi în această categorie, dialogul interior negativ îţi poate face mai mult rău decât crezi.

Nu este însă vorba numai de tine. Nu te-ai întrebat niciodată dacă ceilalţi oameni îţi pot simţi gândurile şi emoţiile legate de ei?

Într-adevăr, mintea lor subconştientă detectează încontinuu vibraţiile gândurilor tale. Nu ţi s-a întâmplat niciodată ca un prieten să spună la un moment dat exact lucrul la care te gândeai tu? Sau să ştii instinctiv cine este la telefon înainte de a ridica receptorul, ba chiar înainte de a-i auzi târâitul? Acestea nu sunt simple coincidenţe, ci dovezi garantate ale puterii energiei gândurilor.

Rezonanţa şi emoţiile nerezolvate captive

Orice emoţie captivă rezidă într-o anumită locaţie a corpului, de unde îşi emite vibraţia sa specifică. Nu trece mult şi vibraţia sa se generalizează, determinând şi ţesuturile înconjurătoare să emită aceeaşi frecvenţă. Fenomenul este numit rezonanţă.

Dacă plasăm mai multe diapazoane de mărimi diferite într-o cameră şi lovim unul dintre ele, toate celelalte diapazoane acordate pe aceeaşi frecvenţă încep să vibreze slab. Chiar dacă oprim sunetul primului diapazon, celelalte continuă să vibreze. Acest principiu este universal valabil în tot Universul, nefiind specific numai diapazoanelor.

Spre exemplu, dacă lovim un diapazon şi îl plasăm lângă un geam de sticlă, acesta începe să vibreze pe aceeaşi frecvenţă. Diapazonul forţează energia sticlei să intre în mişcare, la unison cu propria sa vibraţie.

O emoţie nerezolvată captivă poate fi comparată cu un diapazon intern care vibrează încontinuu pe frecvenţa specifică a emoţiei negative. Din păcate, această vibraţie poate atrage alte energii cu aceeaşi frecvenţă în viaţa noastră.

Nu ţi s-a întâmplat niciodată să vezi o persoană foarte agitată care înnebuneşte o lume întreagă prin vibraţia sa? Să spunem că aştepţi calm în sala de aşteptare a unui medic împreună cu alţi oameni care răsfoiesc liniştiţi diferite reviste, când apare un pacient foarte nervos. El măsoară sala cu pasul, ridică o revistă, dar o pune imediat la loc, fară să o deschidă, se răţoieşte la secretară, iar limbajul corpului său îi trădează starea de nervozitate. Totuşi, cel mai puternic efect este cel invizibil.

Pacientul nervos transmite o vibraţie foarte puternică a agitaţiei de îndată ce intră în sala de aşteptare. Celulele corpului tău, la fel ca şi cele ale secretarei şi ale celorlalţi pacienţi încep imediat să vibreze pe frecvenţa nervozităţii şi în scurt timp toată lumea începe să se simtă puţin agitată. Întreaga atmosferă din sala de aşteptare se schimbă brusc. Oamenii încep să simtă o altă stare şi să reacţioneze diferit. Pacientul nervos nu numai că atrage mai multă agitaţie în viaţa sa, dar le-o transmite şi celor din jurul lui.

Vibraţiile negative

Dacă ai o emoţie nerezolvată captivă, tu atragi din ce în ce mai mult respectiva vibraţie în viaţa ta. Acest lucru te face să simţi mult mai frecvent şi mai intens respectiva emoţie decât alti oameni.

Am putea compara o emoţie nerezolvată captivă cu o sferă de energie, ceea ce şi este de altfel. Astfel de sfere au mărimi şi forme, deşi sunt alcătuite exclusiv din energie şi rămân invizibile pentru ochiul liber. Mărimea lor variază între cea a unei portocale şi cea a unui pepene.

Energia emoţională captivă are întotdeauna o locaţie precisă în corp, iar ţesuturile afectate de sfera ei de influenţă intră în rezonanţă cu vibraţia ei. Cu alte cuvinte, ele încep să experimenteze efectiv vibraţia emoţiei captive, în mod continuu.

Să spunem că ai în corp emoţia captivă a mâniei, pe care o porţi de ani de zile, fară măcar să ştii că ea există acolo, în consecinţă, ori de câte ori te trezeşti într-o situaţie în care te-ai putea înfuria, tu chiar devii furios. Acest lucru se datorează faptului fascinant şi concret că o parte din tine este deja furioasă.

Atât timp cât o parte a corpului tău vibrează deja pe frecvenţa mâniei din cauza unei emoţii nerezolvate captive, este mult mai uşor ca întregul tău corp să intre în rezonanţă cu mânia atunci când se întâmplă ceva ce ar putea trezi o reacţie de furie în fiinţa ta.

Mulţi oameni nu înţeleg de ce îşi pierd atât de uşor cumpătul sau de ce nu îşi pot controla anumite emoţii. Explicaţia este cât se poate de simplă: emoţia pe care încearcă să o controleze este captivă în corpul lor în urma unei experienţe din trecut de care de cele mai multe ori nici măcar nu îşi mai aduc aminte.

Atunci când emoţiile nerezolvate captive sunt eliminate din corp, efectul este mai puternic decât în cazul oricărei alte forme de terapie. Adeseori, emoţia dispare ca şi cum nu ar fi existat niciodată, iar odată cu ea dispare şi comportamentul asociat ei.

Ştiu că pare greu de crezut la prima vedere, dar dacă vei experimenta direct acest proces te vei convinge rapid. Atât timp cât nu îţi vei elimina propriile emoţii nerezolvate captive, vei continua să te lupţi inutil cu povara acestora.

(Selecție, traducere și adaptare după cartea “The Emotion Code. How to Release Your Trapped Emotions for Abundant Health, Love and Happiness” de Dr. Bradley Nelson)