Săptămâna trecută am fost contactat de o persoană care m-a rugat să o ajut expunând problema sa în grupul meu. Am ezitat să fac asta dar, la insistențele sale, vă spun povestea cu rugămintea de a-i da un sfat amicei mele cântărind bine ceea ce vă spun acum.

Elisabeta (Lisa cum îi spun prietenii – o blonda mignionă cu ochi albaștri) și cei trei frați mai mari ai ei au fost crescuți de către mama lor, fără a-și cunoaște prea bine tatăl care a murit imediat după nașterea sa datorită unor probleme grave de sănătate.

Rămasă singură cu trei copii, mama Lisei s-a zbătut să le asigure un trai cât de cât decent din salariul micuț de vânzătoare la un magazin din oraș.

Lisa a terminat cu bine școala și liceul, fără a excela în vreun domeniu. După terminarea liceului s-a angajat ca filatoare la fabrica de textile din oraș.

Avea 20 de ani atunci când s-a îndrăgostit de un băiat (la fel de blond ca ea, dar cu ochi gri-albastrui) cu cinci ani mai mare ca ea, cu care s-a căsătorit un an mai târziu și cu care avea să facă o fată – Ana – care avea să fie botezată chiar în ziua nunții părinților ei. El lucra ca mecanic de întreținere la aceeași fabrică la care lucra și Lisa, și stăteau împreună, toți trei, într-o garsonieră din căminul fabricii.

Toate bune și frumoase până aici.

Ar fi fost și în continuare dacă fabrica nu ar fi fost vândută unui italian care a băgat-o în faliment și, peste noapte, Lisa și ai săi s-au trezit fără loc de muncă și fără casă. Lisa și Ana au plecat să stea în garsonieră cu mama ei, iar soțul a plecat la muncă în Italia. De unde nu a mai venit pentru că și-a găsit pe altcineva acolo. Tot o românca. Divorțul s-a pronunțat repede, iar Lisa nu-și putea reveni din coșmarul care o cuprinsese. Nu l-a mai văzut și nici nu a mai auzit nimic despre soțul ei. Dar nu s-a pierdut cu firea.

Și cum norocul îi ajută pe cei curajoși, Lisa s-a angajat ca vânzătoare la buticul din colț. Așa a ajuns, la 31 de ani, singură în garsoniera mamei (care între timp se stinsese de cancer) cu Ana care are acum 10 ani.

Dilema abia acum se ivește (și aici m-a rugat Lisa s-o ajut) pentru că, de aproape un an de zile, a cunoscut un bărbat – Victor. Ea, care și-a dedicat viața îngrijirii mamei sale muribunde și creșterii fiicei sale, a reușit, după atâta amar de vreme, să ridice ochii și să vadă mai departe de cele mai apropiate ființe din viața sa. Și l-a văzut pe acest bărbat drăguț, gentil, amabil, arătos, cu puțin peste 40 de ani, care lucrează în armată și cu care a început să iasă la cafea și la plimbări prin parc.

Vorbele se legau atât de ușor între cei doi încât Lisa a simțit, pentru prima dată după foarte mulți ani, că este fericită și că poate fi fericită alături de acest om. Mai ales că Lisa i-a prezentat Anei pe Victor, au ieșit cu toții în parc și la restaurant, au fost și plecați împreună în excursii de weekend pe la munte, iar Ana a fost extrem de încântată de Victor, de modul în care se comportă cu ele și de ideea de a-l avea ca tată.

Cu vreo două-trei săptămâni în urmă, Victor a invitat-o pe Lisa la o cină romantică la cel mai frumos restaurant din oraș unde i-a spus că o iubește, că intențiile sale sunt cât se poate de serioase, că întenționează s-o ceară în căsătorie și, drept dovadă, i-a oferit cadou un inel de logodnă.

Lisa era în al nouălea cer!

Însă Victor a rugat-o să nu-i dea un răspuns pe loc pentru că mai sunt unele lucruri pe care el consideră corect să i le spună înainte de luarea unei decizii. Așa Lisa a aflat că Victor nu are 40 și ceva de ani, ci are 51 de ani (e adevărat că nu își arată vârsta datorită faptului că face sport și merge la sală, nu fumează și nu bea) și că tocmai a ieșit dintr-un divorț amiabil cu fosta soție cu care are două fiice mari (de 20 și, respectiv, 17 ani).

Așa că acum Lisa mea nu știe ce să facă.

Pe de o parte, îl iubește pe acest om deosebit, în compania căruia se simte fericită și cu care simte că-și poate împlini viața (și cu care ar vrea să mai facă un copil – amândoi vor asta), dar – pe de altă parte – se gândește la diferența mare de vârstă, la modul în care această diferență poate afecta relația lor și la ce va spune lumea despre ei.

Deja frații ei nu sunt de acord cu această căsătorie și au amenințat-o că nu vor veni la căsătoria ei dacă o să le facă astfel neamul de râs …

Și acum e rândul vostru:

Voi, dacă ați fi în locul Lisei, ce o ați sfătui-o să facă?


0 Comments

Leave a Reply

Avatar placeholder

Your email address will not be published. Required fields are marked *