Unul dintre cele mai neplăcute momente dintr-o relație este atunci când începi să primești semnale și mesaje confuze de la partenerul tău. Este momentul în care ceea ce face (modul în care se comportă și reacționează) nu reflectă ceea ce spune și invers. Este momentul în care nu știi dacă trebuie să acorzi atenție mai mult cuvintelor spuse de el/ea sau să iei în seama acțiunile lui/ei. Ai vrea să te lămurești, dar nici o discuție nu pare să clarifice problemele. De fapt, e chiar și mai rău: cu cât încerci să înțelegi mai mult, cu atât pare relația să funcționeze mai puțin.
De obicei, în astfel de situații se poate întâmpla ca partenerul/partenera să-ți reproșeze că exagerezi sau că faci niște interpretări scoase din context, că ți se pare, că totul este doar în mintea ta, că ești obosit(ă) și mintea îți joacă feste. La început s-ar putea chiar să ajungi și tu să crezi aceste lucruri, în pofida faptului că, undeva în capul tău, tot mai auzi vocea aceea care-ți spune că nu te înșeli de loc, că ceva se întâmplă. Nu știi ce, dar se întâmplă. Știi și simți că ceva nu e așa cum ar trebui să fie. Că nu e de bine. Dar nu ai nici o dovadă. Iar partenerul/partenera insistă că sunt doar niște păreri ale tale.
CUM SĂ FAC FAȚĂ UNEI ASTFEL DE SITUAȚII?
Ei bine, dacă acesta este cazul în care te afli, îți pot spune că există și o veste bună. Vestea bună este că poți să te protejezi și să treci cu bine peste un astfel de moment neplăcut făcând doar o mică schimbare. Însă această minimă schimbare îți poate economisi ore (și chiar zile și săptămâni) bune de îngrijorare, teamă și anxietate.
Și acum fii atent/atentă pentru că ceea am să-ți spun acum este extrem de important:
Atunci când cuvintele cuiva nu se potrivesc cu acțiunile sale, pregătește-te pentru tot ceea ce poate fi mai rău. Pregătește-te pentru cel mai rău/pesimist scenariu.
Știu că nu vrei să faci asta.
Și nu vrei să crezi asta.
Nici eu n-am vrut.
Însă trebuie s-o faci!
Și eu am trecut prin situații similare cu ceea ce-ți povestesc acum. Privind acum în urmă, îți pot spune că:
De fiecare dată când m-am confruntat cu astfel de situații confuze, evenimentele s-au derulat după scenariul în care am ales SĂ NU CRED.
În astfel de situații confuze se întâmplă exact invers decât sperăm noi să se întâmple. Ca urmare, în astfel de situații pune întotdeauna răul înainte.
Dacă alegi să crezi scenariul cel mai pesimist și faci ca toate acțiunile tale să țină cont de acest “cel mai pesimist” scenariu, vei descoperi că faci față mult mai bine provocărilor din relația ta și/sau vei găsi mult mai ușor o relație în care să te simți confortabil (și nu una care să te facă să te îndoiești tot timpul de tine).
Deci, nu uita:
În astfel de situații confuze, a pune răul înainte este cea mai bună opțiune pentru că te salvează de chinuri nemeritate și îți economisește timp.
DE CE NU TE POȚI BAZA PE CEEA CE SPUNE SAU PE CEEA CE FACE PARTENERUL?
Hai să vedem de ce nu te poți baza pe ceea ce spune sau pe ceea ce face partenerul tău/partnera ta în astfel de situații confuze.
Ai mai jos prezentate două exemple în care partenerul confuzat nu știe dacă să se bazeze pe ceea ce spune persoana de lângă el/ea sau pe ceea ce face această persoană (în condițiile în care ceea ce spune este în contradicție cu ceea ce face și invers). Bine înțeles că, în cele de mai jos, numele sunt schimbate pentru a proteja clienții mei care au fost de acord să descriu cele întâmplate spre folosul vostru (și le mulțumesc și pe această cale), însă faptele sunt cât se poate de reale.
Andrei și Laura se cunoșteau de opt-nouă luni. Totul a mers ca pe roate în această perioadă. Însă de vreo câteva săptămâni, Andrei a deveni mai retras și mai distant. În loc să o sune pe Laura în fiecare zi, așa cum obișnuia, se rezuma doar la a-i trimite câteva mesaje seara, înainte de culcare. Și nici nu mai petreceau împreună fiecare seara de vineri și după-amiază de sâmbătă așa cum făceau până acum. Ba chiar de vreo două ori el s-a dus singur în vizită la niște prieteni ai lui la care obișnuiau să meargă împreună. Și ei au fost destul de surprinși să-l vadă pe Andrei singur, însă au crezut că Laura este prinsă cu proiectele de la serviciu.
Ea se simțea un pic îngrijorată și, luându-și inima în dinți, chiar l-a întrebat pe Andrei dacă nu cumva s-a plictisit de ea. El însă a negat acest lucru și i-a explicat faptul că prietenii ăștia ai lui l-au tot bătut la cap să treacă pe la ei și că s-a dus numai pentru ca să le închidă gura. “Da, dar de două ori!? Și la interval de doar o săptămână!?”, gândi Laura fără a exprima ceea ce-i trecea prin minte. “Poate că doar mi se pare mie …”, își spuse în gând mai mult dorind să spere decât să creadă.
În weekendul următor, ea află că Andrei a fost singur (din nou!) la un grătar acasă la șeful său. Laura se simți jignită că Andrei nu se gândise să meargă cu ea, însă el îi explică că fusese ziua șefului său și că invitația fusese făcută doar pentru el și încă vreo trei-patru colegi din cadrul proiectului. Andrei îi spuse Laurei că nu ar fi avut chef să se ducă, însă nu a putut refuza invitația pentru că nu ar fi dat bine la serviciu. Că, oricum, a fost mai mult un fel de ședință de proiect decât o petrecere, și oricum Laura nu s-ar fi simțit bine acolo.
Laura ar fi dorit ca Andrei s-o dorească și s-o prețuiască, însă comportamentul său și acțiunile sale o făceau să se îndoiască de acest lucru. Deși el continua s-o asigure că nimic nu intervenise în relația lor, distanța dintre ei continua să se mărească.
Ceea ce Laura ignora la această răcire de comportament a lui Andrei față de ea era faptul că, deși el spunea că o dorește și o prețuiește, faptele sale nu confirmau acest lucru. Laura părea să uite faptul că:
Atunci când o persoană este interesată de tine, ea va face totul pentru ca să-ți arate acest interes.
Iar Andrei părea să fie foarte ocupat.
Nu uitați:
Nimeni nu este mai ocupat decât o persoană care nu este interesată de tine.
Laura continua să cerșească atenția lui Andrei și insista ca el să petreacă tot mai mult timp cu ea, ceea ce nu făcea decât să-l înstrăineze și mai tare de ea până când, sătul de cicăleală și de rutină, acesta s-a despărțit de ea.
Bine înțeles că Laura a fost distrusă, a plâns cu nopțile, s-a necajit și a căzut în depresie pentru că nu putea să înțeleagă cum a fost posibil ca Andrei să-i spună că ține la ea, să-i spună că o dorește și că o prețuiește și, în pofida acestor declarații, să se despartă de ea.
Dacă Laura ar fi ascultat ceea ce i-am spus atunci când a venit prima dată la mine, dacă ea ar fi utilizat tehnica de “a pune răul înainte”, de a merge pe cel mai pesimist scenariu, ar fi putut nu numai să se protejeze de o astfel de situație, ci ar fi putut chiar să-și salveze relația. În loc să creadă că e doar o fază trecătoare, ar fi putut găsi soluții pentru a ieși din rutină. A preferat să se mintă că relația ei nu are probleme, în loc adopte tehnica “punerii răului înainte” și să admită că partenerul este pe punctul de a se despărți de ea.
Această adoptare a celui mai pesimist scenariu ar fi scos-o din rutină și ar fi pus-o în alertă; ar fi determinat-o să lupte și să găsească soluții.
Iar în cazul în care scenariul era validat (adică Andrei chiar dorea să se despartă de ea – așa cum s-a și întâmplat de fapt), ea ar fi fost mult mai pregătită emoțional.
Dacă ar fi adoptat tehnica “punerii răului înainte” atunci când Andrei a început să se distanțeze de ea și să meargă singur pe la petreceri, Laura ar fi putut să-și planifice propriile ieșiri la prieteni și la petreceri astfel încât să nu-i lipsească Andrei atât de mult. Ar fi putut spune atunci cu ușurință:
“Dacă el poate să se distreze fără mine, eu de ce nu aș putea să mă distrez fără el? ”
Și astfel, atunci când s-ar fi întâlnit sau când ar fi povestit ulterior cu Andrei, i-ar fi spus și ea de ieșirile ei și ar fi putut să-l facă pe Andrei măcar gelos. Sau ar fi putut să reînvie iubirea lui pentru ea arătând că nu depinde numai de el și că și ea se poate distra în alt context decât cel știut de Andrei.
Sau ar fi putut vedea că, chiar dacă ea s-a dus singură la petreceri, lui Andrei prea puțin îi păsa și atunci ar fi putut să rupă ea relația cu el. Astfel ar fi ieșit fără probleme dintr-o relație fără viitor, ar fi fost o femeie liberă și ar fi putut mult mai ușor să-și găsească un partener care s-o iubească și s-o prețuiască, și care să nu-și piardă atât de ușor interesul.
Neaplicând tehnica, Laura s-a ales cu o depresie în loc să-și redreseze relația sau (în varianta cea mai pesimistă) să fie ea cea care se desparte de un partener neinteresat și cea care iese cu capul sus din relație.
Vedeți diferența între a aplica tehnica “punerii răului înainte” și a te minți pe tine însăți/însuți în astfel de situații confuze?
Hai să vă mai dau un exemplu.
Mihai și Loredana erau împreună de mai bine de doi ani și relația lor mergea de minune. Încă de la început, Loredana a spus că ea nu vrea să se căsătorească vreodată.
Provenind dintr-o familie în care tatăl o înșela pe mama sa, ulterior divorțând de ea,
Loredanei îi era frică să se căsătorească pentru a nu i se întâmpla și ei, ceea ce i se întâmplase mamei sale. Greșeala ei era că generaliza exemplul negativ al părinților ei pentru orice căsnicie.
În orice caz, i-a spus lui Mihai încă de la începutul relației lor că ea nu intenționează să se căsătorească. Și a continuat să susțină acest lucru chiar și atunci când s-au mutat împreună într-un apartament închiriat.
Mihai a crezut că declarația Loredanei este doar un moft (așa cum fac destule fete tinere dezamăgite de relațiile prin care au trecut) și a sperat că la un moment dat ea se va răzgândi (așa cum fac destule fete tinere atunci când le sună ceasul biologic), mai ales că el fusese plăcut surprins de iubirea pe care ea i-o arăta în tot locul și de implicarea ei în relație și în treburile gospodărești. De asemenea, Loredanei îi plăceau foarte mult copiii și ori de câte ori ieșeau la o plimbare prin parc nu era dată când Loredana să nu se implice în joaca unor copii de prin parc.
Deoarece amândoi aveau salarii bune, la finalul celui de-al patrulea an de relație au reușit să-și cumpăre împreună o casă și o mașină. Mihai a crezut că a venit momentul să facă următorul mare pas mai ales că trecuseră patru ani extraordinari în care Luminița părea să fie la fel de îndrăgostită de el ca la început. El aștepta cu nerăbdare să-și anunțe familia și prietenii că vor oficializa relația lor, pentru că în sfârșit se simțea un bărbat matur și responsabil, și dorea să arate tuturor că o iubește atât de mult pe Loredana încât să fie cu ea “până la sfârșitul vieții”. Se gândea că era darul cel mai frumos pe care putea să-l facă acestei ființe iubitoare. Și – de ce să nu spunem și asta? – se gândea și că acest pas îl va ajuta și în carieră, putând fi perceput ca o persoană responsabilă, serioasă, sigură și loială. Dar mai presus de orice o iubea pe Loredana ca pe ochii din cap.
A investit o grămada de timp și bani, și a pus tot sufletul în a face ca cererea în căsătorie să fie cel mai frumos eveniment de care să-și amintească amândoi, cu cea mai mare plăcere, peste ani. Un restaurant select și romantic pe care l-a închiriat pentru o seară doar pentru ei doi, o orchestră care să le cânte toată seara melodiile lor preferate, o cină romantică la lumina blândă a lumânărilor și petale de trandafir presărate peste tot, șampanie și, evident, un inel cu diamant. Bine înțeles toate au fost făcute fără știrea Loredanei pentru ca surpriza să fie maximă.
Și surpriza a fost într-adevăr maximă însă pentru Mihai.
În momentul în care el a căzut în genunchi și a cerut-o de soție oferindu-i inelul din cutia roșie în formă de inimioară, tot visul său a fost spulberat de replica Loredanei:
„Ți-am spus că nu vreau să mă căsătoresc niciodată! Nu ai fost atent când ți-am spus asta? Nu mă văd în stare a sta cu aceeași persoană până la sfârșitul vieții!”
Cu inima zdrobită de durere, Mihai a trebuit să decidă dacă renunță la una din valorile sale – familia (la visul său de a avea o mireasă și o familie tradițională așa cum a văzut la părinții și la bunicii săi) sau se va schimba de dragul persoanei care ține la el, dar care nu se vede a fi cu Mihai pe viață.
Dacă el ar fi fost mult mai atent la începutul relației lor și ar fi aplicat tehnica “punerii răului înainte” (adică faptul că Loredana nu vrea să se căsătorească cu el), atunci el ar fi putut evita această dilemă profund personală care i-ar putea afecta fericirea în următorii ani. N-ar mai fi ajuns în ipostaza neplăcută de a-i fi respinsă cererea în căsătorie și ar fi stat cu Loredana până se plictisea ea SAU ar fi căutat de la bun început o fată care să aibă aceleași valori ca și el.
SEMNALELE CONFUZE SUNT CA NIȘTE INDICATORI DE BORD
Mesajele confuze acționează ca niște avertizori de bord, ca niște beculețe roșii care se aprind și de care trebuie să ținem seama.
Așa cum spuneam cea mai bună opțiune nu este să le ignori (pe principiul: “lasă că o să se stingă de la sine”), ci – din contra – să pui răul înainte, să te pregătești pentru tot ceea ce poate fi mai rău pentru că numai astfel poți găsi soluții viabile sau poți ieși cu eleganță din situațiile neplăcute.
Ori de câte ori apar mesaje confuze într-o relație, ele ne avertizează că acolo există valori și/sau obiective incompatibile.
Din păcate optimismul și speranța nu sunt utile în astfel de situații în care prudență ar trebui să aibă primul cuvânt. În caz contrar distrugerile emoționale pe care le suferim pot fi extrem de nocive și cu consecințe grave.
Puteți să vă protejați mult mai bine din punct de vedere emoțional dacă vă obișnuiți să vedeți aceste mesaje confuze ca pe o oportunitate de a evalua compatibilitatea cu partenerul și o modalitate de a aborda aceste disfuncționalități înainte ca ele să devină mult mai grave.
În concluzie, atunci când primiți semnale confuze de la partener:
- Identificați locurile în care cuvintele și acțiunile nu se potrivesc unele cu altele;
- Întrebați-vă ce mesaje anume transmit cuvintele partenerului dvs. despre atitudinile și convingerile sale;
- Întrebați-vă ce mesaje anume transmit acțiunile partenerului dvs. despre atitudinile și convingerile sale;
- Apoi, decideți cum să adoptați o abordare prudentă care să pornească de la cel mai rău/pesimist scenariu (tehnica “punerii răului înainte”).
Dacă faceți acești pași, veți avea mai multă pace interioară, mai puține certuri și bătăi de cap, și veți fi disponibili/disponibile pentru tipul de relație pe care ați visat-o.
0 Comments